Unul din cei mai mari aliaţi ai bolii, alături de ignoranţă şi înrudită cu ea, este ruşinea. Venită din străfundurile copilăriei („nu face asta, că e ruşine!”), la vârsta adultă impregnează comportamentul unora dintre noi într-atât încât ignorăm în mod voit semnele unor boli plasate în locuri „ruşinoase” şi ne plasăm în refuzul lui „cum să mă duc la medic?… mi-e ruşine…”.

Soluţie salvatoare poate pentru alungarea pe moment a gândului bolii, dar terifiantă în evoluţia ei în viitor. La urma urmei, ce părere aveţi de ideea că „nu trebuie să-ţi fie ruşine decât de tine însuţi” (Nicolae Iorga)?

„A amâna” poate face parte, din motive strict medi­cale, din vocabularul medicului, dar niciodată din cel al pacientului.