Mă cotropeşte peste gând,

Îmi face simţul ochi şi gură,

Îmi dă secundele curgând

Neprevăzutul cu măsură.

Îl las să spună, îl măsor,

În dimineţi preaprinse-n zgură.

Nu-l prind în cer, nici în ulcior

Neprevăzutul cu măsură.

Nu-mi fac armură şi nici scut,

Când viaţa vine – drept pe tun!

Şi iau la ţintă, să fac scrum

Măsura din neprevăzut.